La inceput, totul este frumos, chiar si tu. Nu.ti vine sa crezi ca esti asa de indragostit. Fiecare zi iti poarta mica incarcatura de miracole. Nimeni de pe fata Pamantului n.a mai cunoscut vreodata atata placere. Fericirea exista; si e simpla: este un chip. Universul zambeste. Timp de un an, viata nu este decat o insiruire de dimineti insorite, chiar si in dupa-amiezele cu ninsoare. Scrii carti pe aceasta tema. Te casatoresti, cat mai iute posibil - de ce sa stai pe ganduri, daca esti fericit? Gandurile te intristeaza, viata este cea care trebuie sa invinga.
In al doilea an, lucruile incep sa se schimbe. Ai devenit tandru. Esti mandru de intelegerea care s.a stabilit in sanul cuplului. Iti intelegi sotia "din priviri"; ce bucurie sa simti ca esti una cu ea. Pe strada, lumea crede ca nevasta iti este sora; chestia te flateaza, dar te si lucreaza. Faceti dragoste din ce in ce mai rar si crezi ca nu e nimic grav. Esti convins ca dragostea voastra este, pe zi ce trece, tot mai puternica, dar, de fapt, sfarsitul lumii este pe aproape. Aperi casatoria in fata amicilor burlaci, care nu te mai recunosc. Dar esti sigur oare ca te recunosti pe tine insuti in cel care isi recita lectia papagaliceste si se abtine sa se uite dupa domnisoarele proaspete care dau stralucire strazii?
In al treilea an, nu te mai abtii sa te uiti dupa domnisoarele proaspete care dau stralucire strazii. Nu mai vorbesti cu sotia ta. La restaurant, stai ore in sir langa ea, ascultand se povestesc vecinii de masa. Iesiti in oras din ce in ce mai des: asta iti este scuza, ca sa nu mai regulezi. Curand dupa aceea vine si momentul in care nu.ti mai poti suporta nevasta nici o secunda, fiindca te.ai indragostit de alta. Exista un singur punct in privinta caruia nu te.ai inselat : viata este cea care are, cu adevarat, ultimul cuvant. In al treilea an, ai o veste buna si una rea. Cea buna: dezgustata, nevasta te paraseste. Cea rea: incepi o noua carte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu